Potrivit Legii nr. 85/ 2014, insolvența este definită ca fiind acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile.
Atunci când intră în insolvență, o companie are practic două opțiuni: reorganizarea și falimentul. Puține firme reușesc însă performanța de a se reorganiza, din cauza faptului că aplică pentru insolvență atunci când nu mai au nicio altă alternativă financiară. Compania are cu atât mai multe șanse de restructurare cu cât depune mai devreme cererea de intrare în insolvență.
Odată ce o companie este declarată în stare de insolvență, este important să se realizeze ceea ce este necesar pentru a preveni deprecierea activelor și epuizarea numerarului. Scopul final al gestionării insolvenței este de a asigura returnarea unor sume cât mai mari de bani investitorilor și creditorilor.
În orice caz, importanța insolvenței este extrem de importantă în mediul de afaceri. Debitorul nu numai că este protejat de eventualele executari silite demarate de creditori, dar, când este necesar, se asigură o eliminare de pe piață a debitorilor aflați într-o situație iremediabil compromisă, pentru a nu permite ca starea lor de insolvență să contamineze mediul de afaceri și să ducă la alte falimente, pierderi de locuri de muncă etc.

Modalitățile de realizare a procedurii insolvenței

– procedura reorganizării judiciare este acea modalitate de realizare a procedurii insolvenței ce se aplică debitorului, persoană juridică, în vederea achitării datoriilor acestuia, respectând programul de plată a creanțelor;
– procedura falimentului este acea procedura de insolvență care se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmată de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat;

Participanții la procedura insolvenței:

– Instanțele judecătorești
– Tribunalul
– Curtea de apel
– Judecătorul
– Administratorul judiciar – persoana fizică sau juridică compatibilă, practician în insolvență, autorizat în condițiile legii, desemnat să exercite atribuțiile prevăzute de lege în perioada de observație și pe durata procedurii de reorganizare;
– Lichidatorul – persoana fizică sau juridică, practician în insolvență, desemnată să conducă activitatea debitorului și să exercite atribuțiile prevăzute de lege în cadrul procedurii falimentului.

Prin hotărârea de iniţiere a procedurii simplificate a falimentului, instanţa va dispune:

– Ridicarea dreptului de administrare a debitorului;
– Desemnarea lichidatorului şi stabilirea atribuţiilor lui;
– Predarea gestiunii patrimoniului de la administrator/administrator provizoriu către lichidator (cel mult 5 zile lucrătoare) cu documentele prevăzute de lege;
– Notificarea intentării procedurii de insolvabilitate şi intrării debitorului în procedura falimentului.

De asemenea, procedura insolvenței prevazută în Legea 85 nu se aplică:

– celor care au profesii liberale;
– celor pentru care se aplica dispoziții speciale în ceea ce privește insolvența;
– instituțiilor de învățământ preuniversitar și universitar;
– institutelor de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică ce fac parte din sistemul național de cercetare-dezvoltare.

Avocat în insolvență și faliment

Fie că aveți de recuperate creanțe, fie că aveți nevoie de consiliere specializată în domeniul insolvenței, rolul unui avocat în insolvență și faliment este de a diminua toate efectele negative care apar atât în societatea aflată în insolvență, dar și asupra clienților sau a salariaților aflați în această procedură. De altfel, un avocat bun în insolvență va analiza în detaliu întreaga situație financiară și va implementa o strategie de soluționare a problemelor societății comerciale. Acesta oferă servicii judiciare începând de la consultanță și asistență pe parcursul negocierilor, activități de mediere și până la asistarea și reprezentarea în fața instanțelor de judecată competente.

 

Căutați un avocat specializat în Insolvență și faliment?

Avocat Insolvență și Faliment